ratacind printre nori
nu vad urme de carari
ma uit inspre pamant
si depun al vietii juramant
pasind pe scara catre ceruri
urc incet intr-o zi de miercuri
alerg spre usa din neant
si rostesc doar un cuvant
privind cu ochii negri
ucigand din priviri
un gand foarte obsedant
si din ce in ce mai delirant
ma trezesc in zori
si cobor pe scari
acel cuvant este evident
am sa ajung in mormant
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu